Aug 31

Eu şi cu mine

Tag: Filozofie neînţeleasăTeodor Mincu @ 01:21

Unul şi acelaşi şi totuşi atât de departe.

Într-adevăr sună ca într-o banală poveste de dragoste, însă personajele din povestea mea sunt cele 2 euri ce se întâlnesc atât de rar şi discută în linişte despre ce a mai făcut fiecare.

Intermezzo 1.
Aş vrea să-ţi aduci aminte când a fost ultima dată când ai văzut stelele de pe cer ? Ele sunt mereu acolo, însă cine are timp să le admire ?

Intermezzo 2.
Fă-mi o favoare: Adu-ţi aminte când ai stat ultima oară să te gândeşti la ce ai mai făcut în ultima perioadă, şi ce planuri generale ai pentru viitor, în absenţa oricări surse de perturbaţie externă ?

La mine din păcate, ambele răspunsuri sunt triste şi le pot rosti într-un singur glas: “Cu mult timp în urmă!

Şi astăzi, când m-am reîntâlnit cu mine pe strada circulată intens de evenimentele şi grijile zilnice, am făcut-o nu ca un exerciţiu ci din întâmplarea numită lipsă de somn. Şi uite aşa am stat noi şi am povestit şi ne-am dat seama că ne era dor unul de altul şi că este foarte bine ca din când în când, să ne deconectăm de orice sursă externă de bruiaj şi să mai stăm la taclale, ca pe vremuri când plictiseala ne unea destinele cu o frecvenţă năucitoare.

3 comentarii to “Eu şi cu mine”

  1. pax says:

    textul asta nu pare scris de tine, e alt stil.

  2. Teodor Mincu says:

    Așa mi s-a părut și mie la final..Dar am fost plăcut surprins :)

  3. Gândire liberă. » Teodor Mincu: Jurnal de călătorie says:

    […] realizez că în afară de o insomnie, avută acum aproape un an de zile și de concediul din Grecia, unde am luat cu mine o carte […]

Leave a Reply



Switch to our mobile site