Jul 30

Nu-ți citi cartea vieții cu gândul în altă parte

Tag: Filozofie neînţeleasăTeodor Mincu @ 07:53

life2

Sooner or later in life the things you love you loose (de aici)

Aceste cuvinte mi-au rămas întipărite în minte de câteva luni deși melodia o ascult de câțiva ani. Mi-au rămas în minte deoarece am realizat că este un adevăr trist și general valabil.

Vrem sau nu, în viață pierdem lucrurile pe care le iubim în două moduri: fie subit printr-o întâmplare nefericită, fie prin trecerea ireversibilă a timpului care face ca mai devreme sau mai târziu lucrurile pe care le iubim să-și găsească obștescul sfârșit din cauze naturale.

Putem iubi sau pierde pe cineva dar putem iubi sau pierde și CEVA. Acel CEVA putând reprezenta timpul petrecut cu o anumită persoană, o cursă de carting, o înghețată, orele de dans/matematică/lectură. Personal, acest gând mă face să conștientizez și să apreciez mai mult momentele plăcute sau mai puțin plăcute pe care le petrec în timpul desfășurării lui CEVA.

De multe ori când ajung să petrec multe ore cu fiică-mea de aprox. 2-3 ani încep să mă frustrez pentru că nu este ușor să ai grijă de un titirez plin de energie atâta timp. Însă apoi mă gândesc că aceste clipe trec și nu se mai întorc. Nu este ca un joc pe care-l pui pe pauză și îl continui când ești odihnit. Acest gând mă calmează și mă face să apreciez și obosit fiind timpul pe care-l petrecem împreună.

Toate lucrurile pe lumea asta au un timp de viață. O relație, copilăria, un joc pe calculator, o partidă de sex, un cățel, un laptop, un aparat foto, viața unui om. Din lașitate nu ne gândim astfel la lucruri, preferăm să trăim clipa. Nu ne gândim că mașina nou nouță pe care tocmai am cumpărat-o și de care suntem atât de încântați, va ajunge pe olx peste 8-9 ani. Sau că peste 60-70 ani viața noastră se va termina. Astfel ne stresăm pentru fiecare detaliu (zgârietură, jignire, tec) în loc să privim imaginea de ansamblu: peste X ani, acest lucru nici nu va mai exista în viața noastră. De ce atâta stres și supărare?

Dacă reușim să conștientizăm cu adevărat care este mărimea fiecărui „proiect” și timpul său de viață nu vom fi surprinși ca studenții cu o noapte înainte de finalul său încercând din răsputeri să recuperăm ceva ce deja este pierdut. Pentru că de fapt toate proiectele au un final. Până și viața.

Leave a Reply



Switch to our mobile site