Teodor Mincu: Jurnal de călătorie

Situat într-una dintre casele boierești de pe Bulevardul Dacia, Institutul Francez din București este un focar de cultură pentru toți iubitorii limbii franceze.

Popular pentru cursurile de franceză (la care sunt și eu înscris), Institutul oferă o gamă foarte largă și variată de programe culturale. Este dotat chiar și cu un cinematograf (Elvira Popescu), situat chiar în curtea Institutului.

Timpul petrecut la Institut este o oază de liniște și cultură. Când intru pe ușă, timpul parcă se oprește în loc iar toate obligațiile cotidiene sunt alungate de atmosfera prezentă în clădire (unde în sala principală există chiar și un pian) și de personalul căldurors care uneori te salută în lb. franceză.

Aici există timp din belșug. Librăria Cărturești a aranjat câteva rafturi cu cărți în lb. franceză, unele chiar cu autori români traduși, există și o cafenea unde poți savura o liniștit o cafea.

Pentru cursanți, și alți membrii probabil, există o mediatecă și o bibliotecă de unde poți închiria materiale autodidactice.

Magia cursurilor constă în 2 mari elemente:

1. Se vorbește numai limba franceză de către profesor. Chiar și atunci când nu cunoști un cuvânt, profesorul nu-ți spune traducerea în lb. română, ci încearcă să-ți explice cu alte cuvinte tot în franceză.

2. Conținutul lecțiilor de franceză este foarte apropiat de viața cotidiană. Sunt explicate și parcurse (audio și video uneori) situații din viața de zi cu zi.

M-am înscris la aceste cursuri pentru a ieși din cotidianul zilnic și apoi am descoperit această lume paralelă culturală, ce se desfășoară în cadrul Institutului Francez.

Foto via și via