Apr 28

Cu bicicleta la mare – 26-27 aprilie 2014

Tag: CiclismTeodor Mincu @ 10:26

bici-la-mare
Câteva sute de entuziaști se apucă undeva în jurul sărbătorilor pascale, să plece cu bicicleta până la mare. Nu oricum ci organizați de Lucian Mândruță și colegii săi de la ProSport.

Deși poate părea plictisitor un astfel de drum, nu este așa. Este o aventură atât din punct de vedere fizic pentru că apar tot felul de dureri, disconfort termic (cald / frig) dar și psihic pentru că trebuie să tragi de tine mai ales în a doua zi a expediției și să nu te lași pradă abandonului.

Anul acesta am avut două mari avantaje spre diferență de anul trecut:
1. Bicicleta adecvată unui traseu de șosea
2. Cunoașterea traseului și a lungimii sale reale (305km)

Iată și povestea întregii expediții:

Ceea ce a ușurat foarte mult lucrurile este că la fiecare 20km parcurși se face câte o pauză. Pauzele de hidratare (unde ni se oferă doar apă) sunt alternate cu pauzele de alimentare (unde mai primim și portocale, banane și ciocolată).

Plecăm deci în forță și cu entuziasm sâmbătă dimineața la ora 09.00 de la LIDL de pe strada Liviu Rebreanu. Prima parte a traseului nu este foarte plăcută deoarece este prin oraș (gropi) și traversează zona de margine a orașului cu șoseaua de centură și împrejurimile sale industriale.

Odată ieșiți din zona de trafic intens, greu și poluant, lucrurile se mai liniștesc și intrăm în normal. Prima zi s-a remarcat printr-un vând năpraznic care bătea din față. Acest lucru presupune un efort ridicat la înaintare. Singura metodă de „apărare”, pe care am învățat-o la această tură, este aceea de a sta la „aspirație”. Adică în spatele cuiva. Astfel, vântul va lovi din plin ciclistul din față, cel din spate încasând doar o parte din puterea sa. Dacă adunăm mai mulți bicicliști de genul celui din față, se formează un pluton. Când ești în interiorul plutonului, altfel pedalezi. Te lovește foarte puțin vânt și ai senzația că este și mai cald decât în afara lui.

Plutonul are avantajul lui prin faptul că ești protejat de vânt însă are și dezavantaje: trebuie să fii mereu atent la cei din față în caz că frânează, trebuie să mergi în ritmul plutonului și nu prea mai vezi peisajul ci mai mult asfaltul și dorsalul celor din față.

Spre seară, ajungem în Amara unde înnoptăm în puținele hoteluri rămase în viață în mirobolanta stațiune balneară.

A doua zi plecăm din nou la drum în jurul orei 09.00 (cam târziu pentru ce ne așteaptă în această zi). Primii 70-80km au fost ușor de parcurs, chiar dacă am fost întâmpinați de vânt și ploaie. De la Hârșova a început partea cea mai grea a excursiei: dealuri, vânt din față și vreme închisă. Aici nu am reușit să țin ritmul cu plutonul din față și am îndurat vântul în câteva rânduri. Mergând mai încet, cu aceleași pauze, am reușit în cele din urmă să ajung pe plaja de la Năvodari în jurul orei 20.00.

Tura asta am prin toate tipurile de vreme posibile: soare (cu arsurile de rigoare) în prima zi, ploaie, vânt și frig a doua zi. Cel mai important lucru este însă faptul că am ajuns cu bine și cu un nivel de oboseală mai scăzut decât anul trecut.

Leave a Reply



Switch to our mobile site