Aug 17

Armata, mareșalul și evreii – de Alex Mihai Stoenescu

Tag: Carte,IstorieTeodor Mincu @ 13:57

Cartea tratează în manieră documentară situația evreilor de pe teritoriul României Mari, înaintea și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Fiind o lucrare documentară, este un pic mai dificil de parcurs, pentru cititorul de rând, însă trecât peste citate, numerotări, referiri, este o carte ce ne aduce în atenție cum au fost tratați evreii de instituțiile statului român, de armată și populație pe de o parte, iar pe de altă parte ne relatează în detaliu biografia Mareșalului Ion Antonescu și modul în care a condus țara în cel de-al Doilea Război Mondial.

Câteva idei interesante, de cultură generală:

1. Mareșalul Antonescu a fost cel care a stabilit strategia de apărare a Armatei în Primul Război Mondial, alături de Generalul Prezan, în momentul Oituz – Mărăști – Mărășești, când România se redusese la 1/3 din teritoriul ei istoric.

2. Performanțele militare de la punctul 1 au dus la instalarea sa ca și conducător suprem al țării în cel de-al Doilea Război Mondial.

3. România în perioada interbelică nu a avut o stare financiară sau politică înfloritoare, deși în acea perioadă au trăit cei mai mari oameni politici din istoria României (Ion I.C. Brătianu) și astfel s-a ajuns la ultima salvare, Mareșalul Ion Antonescu.

4. Deși a fost anti-semit, Mareșalul a salvat de la deportare (și moarte sigură) cca. 400 000 de evrei români.

5. După ce România și-a redonândit granițele istorice (adică recucerirea Basarabiei, Nordul Bucovinei și Transnistriei), Mareșalul i-a trimis o scrisoare lui Hitler și i-a promis ajutorul necondiționat al Armatei Române. Astfel se ajunge ca Armata Română, cu piederi de zeci de mii de oameni, în 2 luni de zile să cucerească orașul Odessa.

6. După ce s-a instalat comandamentul român la Odessa, într-o instituție publică a orașului, aceasta a fost detonată de un explozibil lăsat în urmă de sovietici la cinci zile după retragerea acestora. Comandantul Armatei române și alți înalți ofițeri mor în deflagrație, iar atunci Antonescu a ordonat represalii: 200 de comuniști morți pentru fiecare ofițer ucis și 100 de comuniști morți pentru fiecare soldat român ucis. Totodată luarea de ostatici evrei din rândul populației.

Mai sunt multe de spus, însă se pare că Mareșalul Antonescu, pe cât de bun strateg militar a fost, pe atât de slab a fost ca om politic.

Recomand această carte pentru cei care doresc să-și completeze cunoștințele despre întâmplările din acea perioadă.

3 comentarii to “Armata, mareșalul și evreii – de Alex Mihai Stoenescu”

  1. Jovi says:

    Cu privire la pct. 4 din cele prezentate de tine, eu consider ca nu conteaza ce a facut. Datoria lui ca sef al statului era sa salveze (sau macar sa incerce sa salveze) toti cetatenii romani, indiferent de etnie.
    Asta mai ales ca pe multi i-a impins la moarte, nu poate compensa cu cei pe care (oare?) i-a salvat…

  2. Teodor Mincu says:

    Da, nu poate compensa. Oricum, din ce am citit, salvarea celor 400.000 nu a influențat într-un mod semnificativ activitatea armatei române. Adică nu a trebuit să împingă armata spre niște fapte deosebite ca monedă de schimb a salvării evreilor respectivi

  3. VERGEANU SPINU says:

    D’l Jovi. E minunat ce spui. Explica-mi cum poti sub gloante sa salvesi oameni
    tu ca sef de stat cand altii iti rup tara? In al 2-lea Razboi au murit numai evrei?? Special ptr. uciderea lor s-a facut razbooiul ?? Te pomenesti ca si razboiul din Viednam, Cambogia s.a. mai recente tot ptr. distrugerea evreilor au fost facute. Mare nesimtit esti d’le.

Leave a Reply



Switch to our mobile site