Continui seria postărilor legate de ținuturile pierdute ale României. Astăzi: Nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
Bucovina este un ținut istoric românesc, ea făcând parte din Țara de Sus a Ținutului Moldovei, până în anul 1774.
În anul 1775, teritoriul a fost anexat de Imperiul Habsburgic și a primit numele de Bucovina (numele provine din cuvântul slav pentru fag (“buk”), astfel termenul “Bucovina” se poate traduce prin “Țara fagilor”).
Citește în continuare..
Transalpina poate fi ușor considerată una dintre minunile României, alături de Transfăgărășan, defileul Dunării, defileul Jiului și multe altele.
Transalpina [1] (DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii.
sursa
Am parcurs Transalpina, unde priveliștea dominantă este de gol alpin ( cel mai înalt punct este la 2.145 m) și pur și simplu poți „dansa” cu norii. Drumul este nou asfaltat până la Obârșia Lotrului, sunt locuri de „Belvedere” unde, dacă nu este prea aglomerat, poți opri și face sute de poze (precum cele de mai jos). Din punctul meu de vedere, Transalpina bate Transfăgărășanul la mare distanță.
Citește în continuare..
Așa cum v-am promis, vă voi aduce în atenție istoricul teritoriilor care au făcut parte din România Mare, astăzi discutând despre Cadrilater.
Cadrilaterul reprezintă 2 judete (Durostor și Caliacra), aflate la sud de Dunăre, în Bulgaria de astăzi. Dacă aceste teritorii ar fi rămas în componența României, litoralul românesc ar fi cuprins astăzi și stațiunea Balcic.
Numele de „Cadrilater” înseamnă „patrulater” și provine de la cele patru cetăți turcești care alcătuiau un sistem defensiv în nord-estul Bulgariei: Silistra, Ruse, Shumen și Varna.
Citește în continuare..
Zilele astea citesc o carte despre fapte întâmplate în perioada interbelică și în timpul celui de-al doilea război mondial.
Toată lumea are impresia că perioada interbelică a fost una dintre cele mai bune momente economice și culturale ale țării noastre, însă lucrurile nu erau chiar așa de roz. Perioada interbelică, marcată de domnia regelui Carol al II lea (între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940), a însemnat un dezastru mai ales pe plan politic, drept dovadă fiind nașterea mișcării legionare, care a avut ca apogeu ajungerea la putere în 14 septembrie 1940 și înființarea „Statului Național-Legionar Român”. Tot în perioada interbelică își are rădăcinile și mișcarea comunistă ce va crește pe parcurs și va lua puterea după război. Evident că adepții comunismului nu au apărut peste noapte, după război, ci s-au format în timp, ca o căpușă, fiind ajutați foarte mult de propaganda rusă.
Citește în continuare..
Zilele astea nu simt decât un mare dezgust față de „afaceriștii” din România. Ca să fii afacerist nu trebuie să ai o anumită educație de acasă, nu trebuie să faci școli și facultăți, ceea ce înseamnă că selecția în cazul acestor oameni nu se face în primul rând după bun simț și apoi după profesionalism și cunoștințe. De fapt nu se face în nici un fel. Singura selecție e făcut de faliment. Dacă nu ți-a mers și ai dat faliment, pa. Nu mai ai ce face, trebuie să-ți strângi prostiile și să pleci. Falimentul are rol sanitar, numai el poate ține departe anumiți oameni.
Citește în continuare..
Continui seria postărilor legate de ținuturile pierdute ale României. Astăzi: Nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
